Amintirile se pastreaza cel mai bine in inima, acolo unde sunt in siguranta si unde le putem retrai oricand ne dorim. Dar cand suntem prinsi in viata de zi cu zi, cu probleme sau momente fericite, cu lucruri ce trebuie facute sau lucruri pe care dorim sa le facem, uneori avem nevoie de un imbold. Sau poate ca dorim sa le oferim o alta viata unor momente traite sau unor persoane sau vietati dragi care nu mai sunt printre noi. Sau poate vrem doar sa le oferim un tribut, sa le multumim pentru momentele cand ne-au fost alaturi.
Cand o fost colega de liceu, o fata extraordinara, foarte inteligenta dar si foarte blanda si iubitoare cu toti cei din jur m-a intrebat daca pot realiza un inel cu imaginea catelusului ei, n-am stat pe ganduri. Trebuia sa incerc, chiar daca nu mai pictasem niciodata animale si de fapt nu mai pictasem nimic mai complex decat niste floricele micute. Dar stiam ce insemnase catelusul acela pentru ea, stiam cat de mult l-a iubit si faptul ca eu puteam sa o ajut sa onoreze viata lui micuta m-a facut sa incerc. Dimensiunea inelului este de aproximativ 1cm in diametru, deci am ales cele mai subtiri pensule pe care le aveam si am pornit la treaba. Dupa cateva ore de amestecat culori, facut si refacut umbre si detalii, a iesit ce vedeti mai jos:
Eu n-am fost total multimita de el cand l-am terminat, asa cum niciodata nu sunt. Dar, dat fiind ca a fost primul de acest gen, ca mi-a adus mai multe provocari, ca nu credeam ca sunt in stare sa fac asa ceva si, cel mai important, avand in vedere ca noua posesoare a fost mai mult decat incantata, m-au facut in final sa in pun pe lista celor mai iubite creatii. Nu ma integeti gresit, imi iubesc toate creatiile, dar unele ocupa un locsor mai special in inima mea.
Asa ca multumesc din nou celor care au incredere sa ma provoace sa incerc ceva ce nu am mai facut. Sper sa reusesc sa ajung la inaltimea asteptarilor voastre si sa va indragostiti si voi de jucarelele rezultate, asa cum ajung si eu sa ma indragostesc intr-un final.
No comments:
Post a Comment